Vergeturile sunt dungi (striuri) pe suprafata pielii, de culoare alb-sidefie pana la roz violacee. La atingere dau impresia unei rupturi, a unei pierderi de substanta. Daca intindem pielea respectiva observam ca in zonele afectatea apare subtire, ca o foita de ceapa, la vergeturile proaspete tesuturile de dedesubt apar vizibile prin piele dand culoarea roz violacee. Apar cu preponderenta pe partea superioara a bratelor, pe piept, langa axile, subaxilar- pe muschiul dorsal. Pot apare si pe picioare, pe burta sau in alte zone.
Vergeturile pot aparea atat la femei cat si la barbati, la oameni slabi si la oameni grasi deopotriva. Vergeturile te pot face sa te simti murdar sau cumva defect si iti pot afecta viata sociala.
De ce apar?
Vergeturile reprezinta pierderi in masa conjunctiva a tesutului dermal. Aceste rupturi au loc in special in zone care cresc in dimensiuni, dar acest lucru nu este obligatoriu. Par deci a fi cauzate de intinderi ale pielii. Dar pielea este destul de elastica, si sunt zone ale corpului care se intind foarte mult faca a aparea insa vergeturi in acele zone. Cauza cea mai plauzibila este constituita de fapt de mai multe cauze: densitate mai mica de tesut conjunctiv in piele(datorat deshidratarii, proastei alimentatii, lipsa unor nutrienti esentiali) si o hipersecretie a glandelor corticosuprarenale, ce produc hormoni de stres, in special glucocorticoizi(cortizon si cortizol). De fapt acesti hormoni reprezinta cauza principala, ei avand un efect catabolic- de descompunere- a tesutului conjunctiv(colagen si elastina). Acesti hormoni se secreta tot in functie de geneticul fiecarui individ, avand anumiti factori declansatori: stress, probleme renale, administrarea de hormoni anabolizanti, hipoglicemie, efort fizic intens, alimentatie necorespunzatoare etc.

Totodata ei pot fi administrati ca medicatie in diferite boli, in special in astm si afectiuni ale articulatiilor, ca antiinflamatorii.

Prevenire Aparitia lor se poate preveni prin:
1. evitarea supraantrenamenului si stressului excesiv
2. evitarea folosirii streoizilor
3. evitarea unor ingrasari si slabiri bruste
4. folosirea unor creme cu rolul de a imbunatati concentratia de colagen si elastina din piele, de a hidrata pielea, de a o hrani
5. o alimentatie corecta, cu toate vitaminele si mineralele necesare cresterii Totusi trebuie sa fim constienti ca vergeturile au cauze majore genetice si hormonale si oricum vor aparea daca suntem predisopusi la ele. Metodele de mai sus pot preveni insa aparitia vergeturilor mari si pe arii extinse. Metode de tratare Avand in vedere problemele de estetica ridicate de vergeturi, s-au cautat multe solutii pentru indepartarea lor odata aparute. Din pacate foarte putine se dovedesc si eficiente.
Printre ele se numara:
1. Operatia estetica.
Se elimina partile de piele afectate, si se "lipesc" partile ramase sanatoase. Metoda aceasta este eficienta pe suprafete mici si nu face nimic sa previn aparitia de noi vergeturi
2. Tratamentul cu laser.
Are efect doar asupra vergeturilor rosii. Se distruge practic tesutul cu raza laser, acesta refacandu-se intr-o forma mai apropiata de normal. Problema este ca sunt necesare mai multe sedinte succesive pentru a avea rezultate notabile.

3. Ultrasunetele, se pare ca ajuta la refacerea intr-o oarecare masura a fibrelor conjunctive din piele.
4. Razale ultraviolete.
Expunerea la razele ultraviolete grabeste cicatrizarea- albirea, si in acelasi timp uniformizeaza culoarea pielii, facandu-le mai putin vizibile. 5. Diferite creme si lotiuni.
Acestea isi propun prin aplicare locala refacerea intr-o oarecare masura a tesutului conjunctiv. Contin de obicei: alantoina (presupusa a mari formarea de colagen si elastina), acid glicolic (inlatura celulele moarte si transporta in profunzime alte substante active), vitamine (in special E), proteine naturale, colagen, elastina, substante hidratante, aloe vera, acizi alfa-hidroxy(eficienti in concentratii de 8-12%), retin A (grabeste albirea vergeturilor rosii, 1% concentratie).

Definitie

Acidul lactic este un produs al descompunerii glucozei in procesul de refacere al ATP.

Aproximativ 75% din acidul lactic ce se produce in timpul antrenamentului este folosit la randul lui drept combustibil. Restul de 25% este convertit in glucoza in ficat si rinichi.

Produce acidul lactic febra musculara ?

Acesta este o greseala foarte des intalnita, chiar si acum, cad se stie destul de bine ce este de fapt febra musculara. Acidul lactic este eliminat din muschi in minute, maxim ore, in nici un caz nu sta acolo zile intregi pentru a provoca febra musculara. Acidul lactic
contribuie intr-adevar al senzatia de arsura din timpul exercitiilor si la oboseala musculara.

Febra musculara (sau in engleza, DOMS -delayed onset muscle soreness) este senzatia de durere cea mai familirara celor care se antreneaza cu greutati. Se manifesta ca o senzatie de arsura, de strangere, durere etc. in muschii vizati. Febra musculara NU este provocata de "depozitele de acid lactic din muschi"!

Cand si unde apare febra musculara? Apare de obicei in muschii care au fost supusi unui efort cu care nu erau obisnuiti. Se pare ca contractiile negative, sau eccentrice produc o febra mai mare in zona de mijloc a unui muschi, in timp ce contractiile concentrice produc o febra mai mare in zonele din apropierea tendoanelor. In al doilea rand intensitatea mare a antrenamentului produce o febra mai profunda, in timp ce un antrenament cu greutati mai mici si repetari multe produce o febra mai superficiala. Iata deci un indicator al zonei din muschi atinsa cu predilectie de un anumit tip de antrenament. De exemplu, muschiul cvadriceps la culturisti fata de powerlifteri, culturistii antrenandu-se cu mai multe repetari au o dezvoltare a partilor exterioare a muschilor mult mai mare ceea ce da si rafinamentul muschilor lor. Apare cu o intarzierere de aproximativ o zi, sau mai multe ore, are un varf de intensitate la aproximativ 1-3 zile de la antrenament si trece complet intr-o perioada de timp intre 4 si 7 zile, toate acestea in functie de intenstitatea antrenamentului. De ce apare febra musculara ?
Iata o intrebare cu un raspuns foarte controversat. In trecut se credea ca febra musculara apare datorita "depozitelor" de acid lactic(o substanta rezultata in urma metabolismului glucidelor pentru eliberarea de energie necesara refacerii ATP) care se presupunea ca se acumuleaza in muschi in urma exercitiilor intense. S-a dovedit ca era o ipoteza eronata, acidul lactic fiind eliminat din muschi mult mai rapid, 98% fiind eliminat din muschii antrenati in 1 ora si 30 de minute(cu 50% in primele 15 minute), deci prea rapid pentru a putea genera febra musculara timp de cateva zile. Acidul lactic provoaca de fapt oboseala musculara si nu febra musculara, cum sustin si astazi anumiti " specialisti " de pe meleagurile noastre. In realitate nu se stie exact care este cauza aparitiei febrei musculare, dar cea mai plauzibila explicatie este data de distrugerea celulelor musulare prin antrenament cat si stresul oxidativ, provocat de radicalii liberi produsi in timpul antrenamentului. In fibrele musculare apar rupturi datorita tensiunilor create in timpul exercitiilor cu greutati.
Apar doua aspecte importante:
1. Contractiile eccentrice (in faza de coborare a greutaii, deci de alungire a muschiului sub o tensiune) produc o mare cantitate de tensiune si frictiune intracelulara (mai mare decat contractiile concentrice, cand muschiul se scurteaza). Deci repetarile negative sau o durata mai mare pe aceasta portiune a miscatii genereaza in zilele urmatoare o mai intensa febra musculara. 2. Din moment ce febra musculara e generata de microtraumele musculare, care au nevoie de timp pentru a se vindeca, este logic ca un antrenament greu facut prea frecvent va duce la traume si mai mari. Pur si simplu musciul nu va avea timp sa se refaca intre doua sesiuni de antrenament. Deci, cand poti sa faci urmatorul antrenament ?
Majoritatea expertilor considera ca un muschi trebuie sa fie complet refacut (vindecat practic) inainte ca sa fie antrenat din nou. In general, daca mai simti in muschi o usoara duere, crampa, arsura, senzatie de tensiune etc, ar fi bine sa mai acorzi cel putin o zi de pauza musciului respectiv. Cum ramane cu teoria " cui pe cui se scoate ", adica se observa ca daca antrenezi o grupa cu febra, febra pare sa dispara ca prin minune. Ideea este ca durerea pe care o simti este produsa de substantele descompuse din fibrele musculare afectate, care sunt preluate de nervii senzitivi locali ce transfroma informatia in impuls nervos trimis la creier. Acesti nervi sunt si ei afectati de antrenament, deci au nevoie de refacere- tocmai de asta febra nu este resimtita imediat ci dupa cateva ore pana la o zi. Ideea este ca daca fortezi din nou muschiul, aceste cai nervoase sunt supraincarcate si se blocheaza, nemaitranmitand impulsurile catre creier, deci nu mai simti durerea, chiar daca microtraumlele nu dispar, ci din contra, se agraveaza. Febra musculara ca indicator al eficientei antrenametului
In genereal se poate utiliza febra musculara ca un indicator al eficientei unui antrenament, dar nu este o masura sigura si nu este recomandata de toata lumea. Se considera ca o febra usoara este indicatorul unui antrenament bun, in timp ce o febra prea puternica poate sa indice un antrenament prea intens pentru capaciatea muschiului respectiv si nivelul sau de antrenament. De asemenea, lipsa febrei musculare dupa antrenament poate sa indice un antrenament sub pragul de stimulare a cresterii musculare. Totusi, cum am mai spus, nu este un indicator sigur, toleranta la durere fiind foarte diferita de la o persoana la alta cat si legatura febra musculara- progrese, fiind persoane care progreseaza fara sa faca febra, iar altele fac febra si totusi nu fac progrese. Febra musculara nu ar trebui sa dureze mai mult de 3-5 zile. Febra musculara nu trebuie sa fie foarte puternica, deoarece in acest caz este un semnal ca muschiul a fost solicitat prea mult. O febra musculara prea puternica, poate afecta muschiul pe perioade de pana la trei saptamani, timp in care nu te poti antrena la maxim. Ce se poate face pentru a grabi disparitia febrei musculare? Caile de atac ar fi urmatoarele: 1. Reducerea intensitatii/volumului antrenamentului
2. Consumul crescut de carbohidrati si proteine dupa antrenament
3. Utilizarea supliementelor: creatina, antioxidanti, hmb s.a. care ajuta foarte mult in refacere
4. Incalzirea buna inainte de antrenament se pare ca este cel mai bun mod de prevenire a febrei musculare excesive in timp ce tratamente cu antiinflamatoare nesteroidiene, masaj, gheata etc. nu au dat rezultate satisfacatoare.